Emblema principală a stemei raionului Leova este banda neagră. Această piesă heraldică reprezintă Valul lui Traian de sus, monument istoric care traversează teritoriul actualului raion pe linia aproximativă sud-vest - nord-est, pornind de la satul Tighiceanca, o suburbie a oraşului Leova. Referirea la Valul lui Traian este o preluare a unei idei identificatoare heraldice veci, care a figurat pe stemele judeţului Cahul în perioadele 1861-1878, 1928-1940,1941-1944 şi 2000- 2003. Valul lui Traian a figurat şi pe stema oraşului Leova, aprobată la 1 martie 1934. Culoarea neagră a benzii este aici culoarea pământului, exprimând faptul că valul este o fortificaţie de pământ.

Bandă neagră este încărcată cu un leu mergând, de aur, limbat şi unghiat roşu. Leul este aici o emblemă grăitoare, cu referire la denumirea Leova, care se pare că provine de la antroponimicul Leoa/Leva, acesta la rândul său derivat din antroponimicul Leu/Lev. Aurul (galben în drapel) reprezintă culoarea naturală a leului, dar şi vechimea şi măreţia.

Câmpul de argint al scutului stemei a fost dictat de condiţiile tehnice de elaborare a blazonului, dar poate fi asociat cu apele raionului - argintul fiind culoarea Heraldică a apei - râurilor Prut, Lăpuşna, Sărata, Sârma, Tigheci, Ialpugel Argintul (alb în drapel) este şi culoarea heraldică a curăţeniei, inocenţei şi înţelepciunii.

Ultimul element de identificare din scut este coroana voievodală roşie. Această coroană apare în amintirea dispărutului ţinut Tigheci, numele căruia s-a mai păstrat azi în denumirea unui râu care străbate raioanele Leova şi Cantemir, a înălţimilor Tigheciului (azi lângă satul Baimaclia, raionul Cantemir) şi a satului Tigheci, raionul Leova. Tigheciul a fost o comunitate socio-teritorială pre-statala bine organizată, a cărei autonomie a fost recunoscută şi respectată şi după constituirea Ţării Moldovei. Dmitrie Cantemir arăta despre această formaţiune că ar fi fost un fel de republică „în ţinutul Fălciului, un codru la hotarele cu tătarii din Bugeac, cel mai puternic parapet al întregii Moldove dintre apele Prutului şi Basarabia. Locuitorii plătesc în fiecare an domnului un bir mic; toţi sunt călăraşi, odinioară erau opt mii, astăzi cu greu scot în luptă două mii; altminteri întrec pe toţi locuitorii Moldovei în vitejie, astfel încât se spune într-un proverb binecunoscut: „cinci tătari crâmleni fac mai mult decât zece tătari bugeceni, cinci moldoveni întrec zece crâmleni, dar cinci codreni, căci acesta este numele care se dă obişnuit tighecenilor în Moldova, bat zece moldoveni”. Coroana în sine aminteşte larga autonomie a tighecenilor, iar culoarea ei roşie - vitejia şi curajul lor.

Coroana raională care timbrează scutul arată poziţia ierarhică a raionului în sistemul diviziunii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.

Drapelul raionului a fost elaborat în baza stemei.

REGULAMENT DE UTILIZARE

A STEMEI ŞI DRAPELULUI RAIONULUI

1. Stema şi drapelul raionului Leova sînt însemnele oficiale ale raionului şi reprezintă plenar comunitatea raionului în faţa altor comunităţi.

2.  Stema raionului:

2.1 Stema raionului Leova reprezintă: In cîmp de argint, o bandă neagră, însoţit sus de            o coroană voievodală, roşie. Şi încărcată cu un leu mergînd, de aur, limbat şi unghiat roşu. Scutul timbrat de o coroană raională.

2.2  Stema raionului poate figura:

a) pe sigiliile oficiale ale instituţiilor raionale oficiale;

b) pe antetul hîrtiilor oficiale emanate de la autorităţi le raionale oficiale;

c) pe edificiile publice şi în birourile de serviciu ale funcţionarilor publici care reprezintă autoritatea administraţiei publice locale;

d) pe bunurile mobile şi imobile ale raionului;

e) pe medaliile, insignele şi decoraţiile faleristice locale;

f) pe diplomele de onoare conferite de autorităţile raionale;

g) la intrările pe teritoriul raionului;

h) pe măsuri, plicuri şi alte emisiuni poştale;

i)  pe diverse suvenire şi obiecte de protocol;

în alte cazuri neprevăzute de prezentul regulament, cu permisiunea consiliului raional sau a Comisiei Naţionale de Heraldică (CNH).

2.3  În cazul plasării stemei raionului alături de Stema de Stat a Republicii Moldova, stema raionului se plasează într-o poziţie secundară faţă de stema de stat, mai la dreapta sau mai jos, iar dimensiunile stemei raionului nu pot depăşi dimensiunile stemei de stat.

3     Drapelul raionului

3.1 drapelul raionului Leova reprezintă: o pînză dreptunghiulară (2x3), albă, purtînd o bandă neagră, încărcată cu un leu mergînd, galben, limbat şi unghiat roşu.

3.2  drapelul raionului există în două forme: drapelul original şi drapelul uzual:

3.3  drapelul original are compoziţia descrisă la pct. 3.1, se confecţionează într-un singur exemplar, cu dimensiunile 1000x1500 mm, şi conţine următoarele decoruri exterioare şi accesorii obligatorii:

a)    frajuri de aur pe perimetrul pînzei, în afară de latura de la hampă care se festonează cu fir de aur;

b)     două şnururi de aur prinse de vîrful hampei şi terminate cu ciucuri din acelaşi metal;

c)    o panglică tricoloră, în culorile Drapelului de Stat al Republicii Moldova, terminată cu franjuri de aur şi legată în fundă de vîrful hampei;

d)    hampă confecţionată din lemn vopsit roşu-închis, avînd lungimea de 2,5 ori mai mare decît înălţimea pînzei drapelului şi talpa ferecată în metal;

e)    vîrf standard pentru hampele drapelelor instituţiilor de stat ale Republicii  Moldova.

3.4 drapelul original al raionului se păstrează în biroul de serviciu al preşedintelui  raionului şi se scoate în public, la decizia preşedintelui, cu prilejul unor ceremonii oficiale.

3.5  Drapelul uzual al raionului este cel descris la pct. 3.1. de regulă, el se îmbracă pe I o hampă simplă de al cărei vîrf se leagă o panglică tricoloră simplă în culorile Drapelului de Stat al Republicii Moldova.

3.6  Drapelul raionului se arborează pe sediul consiliului raional şi pe alte edificii publice de pe teritoriul raionului, reprezentînd autoritatea raională.

3.7  Drapelul raionului poate figura pe diverse emisiuni poştale, suvenire, obiecte de protocol etc. şi poate fi folosit în cadrul unor manifestaţii sportive, culturale, festive, acţiuni oficiale, precum şi în alte cazuri, cu permisiunea consiliului raional sau a Comisiei Naţionale de Heraldică.

3.8  În cazul arborării sau plasării drapelului raionului alăturat de drapelul de stat al Republicii Moldova, drapelul raionului se aşează într-o poziţie secundară faţa de drapelul de stat, mai la dreapta sau mai jos, iar dimensiunile lui liniare nu pot depăşi dimensiunile drapelului de stat.